Potrivit dicționarului explicativ, un Bordel este o casă în care se practică prostituția sau casă de curve.

Iar potrivit unei zicătoare populare, când lucrurile în bordel merg prost, trebuie de schimbat curvele, dar nu de mutat paturile cu locul!

Primarul satului Pelinia din raionul Drochia, Titus Sărăteanu, fiind un personaj complet incompetent în funcția sa, pare-se să nu cunoască această zicătoare. Dacă ar cunoaște, apoi nu ar umbla în calitate de curvă politică dintr-un partid în altul (cu mutatul paturilor), pentru a-și îndreptăți nereușitele sale în fruntea primăriei celui mai mare sat din raion, cu cel mai mare buget local, după orașul Drochia.

Dar acest individ nu s-a limitat doar la toleranța personală față de acest fenomen practicat de politicienii din Republica Moldova, dar a transformat și primăria satului Pelinia într-o casă de toleranță particulară.

Ca să înțelegem, de ce acest fapt este unul corect, trebuie să vedem cu ce se deosebește primăria de bordel.

Ce este o primărie

Deci primăria unei localităţi, este o instituție de administraţie publica locală, care activează în baza legilor republicii Moldova cum ar fi – Legea N436 cu privire la administraţia publică locală; legea N239 cu privire la transparența în procesul decizional; legea N982 privind accesul la informație, legea N133 privind protecţia datelor cu caracter personal; legea N64 cu cu privire la libertatea de exprimare, dar şi multe alte legi a statului *

Mai simplu spus, primăria este o instituţie publică, unde primarul şi consilierii aleşi de popor, împreună cu angajații primăriei care primesc salariu din bani publici (impozitele achitate de cetățeni), activează în baza legilor statului, iar menirea lor este de a sluji cetățenilor localităţii şi de a gestiona banii publici conform legii RM, și în mod maximal transparent.

Primăria Pelinia nu corespunde prevederilor legii cu privire la administraţia publică locală

Conform legilor RM toate ședințele consiliului local sunt publice, orice persoană poate afla şi publica informaţia de la şedinţă, iar tentația de a împiedica accesul la informație este o crimă administrativă, și pană la urmă, penală.

Însă primarul satului Pelinia, Titus Sărăteanu, este atât de incompetent, căci nu cunoaște nici una din aceste legi în baza cărora activează și pe care este obligat să le respecte. În același timp, nu cunoaște sărmanul, că legile RM sunt mai presus decât oarecare regulamente interne, adoptate într-un “bordel privat”.

Ca urmare, în data de 31 martie, anul 2021 la Pelinia a avut loc şedinţa ordinara a consiliului sătesc.

Însă reprezentantul mass-media, care a venit la fața locului să filmeze integral această ședința conform legii RM, a fost bruscat în mod abuziv, de către “patronul de bordel” Titus Sărăteanu, și nu a fost admis la şedinţa publică, motivând prin faptul că el personal are un oarecare regulament intern (pe care nimeni nu la văzut), care nu permite filmarea ședințelor consiliului sătesc și el personal, fiind în funcție publică, nu dorește să fie arătat în public împreuna cu secretarul consiliului și consilierii săi de buzunar, prin asta transformând acest proces într-un lucru tainic și pur privat.

În urma acestei acțiuni abuzive, cetățenii care doresc să afle ce decizii au fost primite la acesta ședință, dar și cum se gestionează atât bunul public, cât și bugetul local de către primar și consilieri, vor fi lipsiți de această informaţie, ca și mulți ani la rând.

Căci nicăieri în spațiu public nu veţi găsi proiecte de decizii ori un alt act aprobat, adaptat sau votat în primăria satului Pelinia, așa cum prevede legea RM.

Ce este un bordel

Un bordel, este o casă de tolerantă cu curve, care activează tăinuit, cu încălcarea legislației în vigoare, conform unui regulament intern, în interesul meschin a unor persoane fizice, pentru a obține un profit personal.

De ce primăria Pelinia este un Bordel Privat

Patronul primăriei Pelinia, Titus Sarateanu este o curvă politică, care tocmai și-a vândut demnitatea și mandatul oferit de cetățeni.

Primăria Pelinia este plină de persoane (consilierii, lucrători ai primăriei), care activează în baza regulamentul intern a curvei politice Titus Sarateanu cu încălcarea legislației RM, își vând demnitatea și mandatul său politic ori de câte ori participa la afacerile criminale săvârşite în cadrul activității sale, participa la acțiunile de tăinuire a fraudelor comise în cadrul primăriei și sunt implicați personal în fraude și încălcări comise în cadrul primăriei (conform informației de care dispune redacția Drochia Reporter, primită din surse demne de încredere.)

Cum poliția din Drochia acoperă (crâșuiește) acest bordel personal

Încă un aspect important în activitatea unei case cu curve, este acoperirea (crâșuiala) din partea oamenilor legii. 

Nici un bordel nu poate activa fără așa condiții, căci nu poți totalmente ascunde așa activitate criminală. Mai degrabă ori mai târziu, cunoaște toată lumea din jur. 

Dar în cazul când organele de forță tolerează la rândul lor, această activitate criminală, și nu curmă încălcarea legislației, își arată clar angajamentul său în acest proces.

Anume asta a avut loc în incinta primăriei satului Pelinia, atunci când reprezentantul mass-media a fost fugărit de curva politică Titus Sarateanu din sala de ședință a consiliului local, unde a venit să-și exercite funcțiile conform legii RM.

În ajun, personal am sesizat comisarul interimar al IP Drochia, Marin Novac, pe care l-am înștiințat despre faptul că la ședință va fi prezent reprezentantul mass-media, care va filma procesul.

Din surse demne de încredere, aveam informația că vor fi abuzuri şi încălcări de lege din partea curvei politice Titus Sararteanu, și l-am rugat pe comisarul interimar să asigure accesul la şedinţa publică conform legii, pe care de fapt, nici acest om al legii nu o cunoaște (ori o cunoaşte, dar ţinând bordelul privat din Pelinia sub protecție, o făcea pe niznaiul).

Deci i-am transmis toate prevederile legii și l-am rugat să fie prezent la ședință un reprezentat al IP Drochia, care v-a asigura activitatea reprezentantului mass-media, prevăzută de lege și va curma abuzurile din partea infractorilor. Marin Novac m-a asigurat că va trimite sectoristul din sat, pentru a menţine ordinea publică.

Dar, la faţa locului nu era nici un polițist.

Când reprezentantul mass-media a fost izgonit în mod abuziv din sala de ședințe, am contactat 112 și am chemat la faţa locului poliția pentru a asigura respectarea legii RM.

Presupușii polițiștii din IP Drochia au venit la faţa locului, dar în loc de a asigura accesul reprezentantului mass-media la şedinţa publică, a fost dus de ei la sediul poliției unde au fost întocmite careva acte, dar care nu au fost prezentate nimănui (nu au fost făcute copii). Totodată, polițistul care a comis aceste încălcări și abuzuri de serviciu (după părerea redacției DR), nu a dorit să se prezinte, fiind ofițer la serviciu.

Când reprezentantul Drochia Reporter a fost eliberat de niște presupuși criminali nedeterminaţi, care activează fiind îmbrăcați în formă de ofițeri al poliției, și având acces direct în oficiile IP Drochia, ședința în bordelul privat a curvei politice Titus Sarateanu deja s-a finalizat!

Deci vedem că venirea lui Marin Novac în locul lui Maxim Bernic la funcția de comisar (interimar), nu au schimbat situația la IP Drochia, și poliția cum era la slujba infractorilor și criminalilor, a rămas pe poziții.

Și dacă asta nu e casa de curve în frunte cu Titus Sărăteanu, apoi ce este altceva?!

Radu Druță

* P: S. Mai jos găsiți unele fragmente din legislația RM în baza căruia activează o administraţie publica locală în folosul oamenilor din comunitate:

Republica Moldova

PARLAMENTUL

LEGE Nr. 436

din 28-12-2006

privind administraţia publică locală

Publicat : 09-03-2007 în Monitorul Oficial Nr. 32-35 art. 116

Versiune în vigoare din data 01.01.2010 în baza modificărilor prin

LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609;

             Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Secţiunea a 3-a

Funcţionarea consiliului local

Articolul 17. Transparenţa şedinţelor

            (1) Şedinţele consiliului local sînt publice.

            (2) Orice persoană interesată poate asista la şedinţele consiliului local.

            (3) Cetăţenii şi organizaţiile acestora au dreptul:

            a) de a participa, în condiţiile legii, la orice etapă a procesului decizional;

            b) de a avea acces la informaţiile privind bugetul localităţii şi modul de utilizare a resurselor bugetare, la proiectele de decizii şi la ordinea de zi a şedinţelor consiliului local şi ale primăriei;

            c) de a propune iniţierea elaborării şi adoptării unor decizii;

            d) de a prezenta autorităţilor publice locale recomandări, în nume propriu sau în numele unor grupuri de locuitori ai colectivităţilor respective, privind diverse proiecte de decizie supuse dezbaterilor.

            (4) Autorităţile publice locale şi funcţionarii publici ai unităţilor administrativ-teritoriale respective sînt obligaţi să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităţilor efective de participare a cetăţenilor şi organizaţiilor acestora la procesul decizional, inclusiv prin intermediul:

            a) informării adecvate şi în timp util asupra subiectelor dezbătute de consiliul local;

            b) recepţionării şi examinării, în timp util, a tuturor recomandărilor, sesizărilor, scrisorilor, adresate de către cetăţeni autorităţilor lor reprezentative, la elaborarea proiectelor de decizii sau a programelor de activitate;

            c) promovării unei politici de comunicare şi dialog cu cetăţenii;

            d) publicării programelor, strategiilor, agendei şedinţelor pe diverse suporturi informaţionale.

            (5) Împiedicarea accesului liber la şedinţele consiliului local sau compromiterea procesului decizional prin acţiuni deliberate de ascundere a informaţiei de interes public se sancţionează conform legislaţiei în vigoare.

LEGE Nr. 239din  13.11.2008

privind transparenţa în procesul decizional

Capitolul I

Dispoziţii generale

    Articolul 6. Drepturile părţilor interesate

    Cetăţenii, asociaţiile constituite în corespundere cu legea, alte părţi interesate au dreptul:

    a) să participe, în condiţiile prezentei legi, la orice etapă a procesului decizional;

    b) să solicite şi să obţină informaţii referitoare la procesul decizional, inclusiv să primească proiectele de decizii însoţite de materialele aferente, în condiţiile Legii privind accesul la informaţie;

 Articolul 7. Obligaţiile autorităţilor publice

    (1) Autorităţile publice sînt obligate, după caz, să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităţilor de participare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional, inclusiv prin:

    a) diseminarea informaţiei referitoare la programele (planurile) anuale de activitate prin plasarea acestora pe pagina web oficială a autorităţii publice, prin afişarea lor la sediul acesteia într-un spaţiu accesibil publicului şi/sau prin difuzarea lor în mass-media centrală sau locală, după caz;

    b) informarea, în modul stabilit, asupra organizării procesului decizional;

    c) instituţionalizarea mecanismelor de cooperare şi de parteneriat cu societatea;

Capitolul II

Transparenţa procesului de elaborare a deciziilor

 Articolul 8. Etapele asigurării transparenţei

    Etapele principale ale asigurării transparenţei procesului de elaborare a deciziilor sînt:

    a) informarea publicului referitor la iniţierea elaborării deciziei;

    b) punerea la dispoziţia părţilor interesate a proiectului de decizie şi a materialelor aferente acestuia;

    c) consultarea cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, altor părţi interesate;

    d) examinarea recomandărilor cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, altor părţi interesate în procesul de elaborare a proiectelor de decizii;

    e) informarea publicului referitor la deciziile adoptate

 Articolul 9.Anunţul referitor la iniţierea elaborării deciziei

    (1) După iniţierea procesului de elaborare a deciziei, autoritatea publică va plasa, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare, anunţul respectiv pe pagina web oficială, îl va expedia imediat prin intermediul poştei electronice părţilor interesate, îl va afişa la sediul său într-un spaţiu accesibil publicului şi/sau îl va difuza în mass-media centrală sau locală, după caz.

Capitolul III

Transparenţa procesului de adoptare a deciziilor

Articolul 13. Participarea la şedinţele publice

    (1) Şedinţele din cadrul autorităţilor publice privind luarea de decizii sînt publice, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.

    (2) Anunţul referitor la desfăşurarea şedinţei publice va fi plasat pe pagina web oficială a autorităţii publice, va fi expediat prin intermediul poştei electronice părţilor interesate, va fi afişat la sediul autorităţii publice într-un spaţiu accesibil publicului şi/sau va fi difuzat în mass-media centrală sau locală, după caz, conţinînd data, ora şi locul desfăşurării şedinţei publice, precum şi ordinea de zi a acesteia. Anunţul referitor la desfăşurarea şedinţei publice se face public cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data desfăşurării şedinţei.

 Articolul 15.Informarea publicului referitor la deciziile adoptate

    Autorităţile publice vor asigura accesul la deciziile adoptate prin publicarea acestora în modul stabilit de lege, prin plasarea acestora pe pagina web oficială, prin afişare la sediul lor într-un spaţiu accesibil publicului şi/sau prin difuzare în mass-media centrală sau locală, după caz, precum şi prin alte modalităţi stabilite de lege.

 Articolul 16¹. Răspunderea pentru nerespectarea transparenţei în procesul decizional

 Nerespectarea prevederilor prezentei legi constituie abatere disciplinară şi se sancţionează conform prevederilor Codului muncii sau ale legislaţiei speciale. Persoanele fizice și persoanele cu funcții de răspundere poartă răspundere contravențională în conformitate cu Codul contravențional al Republicii Moldova.

Republica Moldova

PARLAMENTUL

LEGE Nr. 982

din 11-05-2000

privind accesul la informaţie

Publicat : 28-07-2000 în Monitorul Oficial Nr. 88-90 art. 664

Articolul 2. Obiectivele prezentei legi

Prezenta lege are drept scop:

a) crearea cadrului normativ general al accesului la informaţiile oficiale;

b) eficientizarea procesului de informare a populaţiei şi a controlului efectuat de către cetăţeni asupra activităţii autorităţilor publice şi a instituţiilor publice;

c) stimularea formării opiniilor şi participării active a populaţiei la procesul de luare a deciziilor în spirit democratic.

Articolul 3. Legislaţia privind accesul la informaţie

(1) Legislaţia privind accesul la informaţie are la bază Constituţia Republicii Moldova, tratatele şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte, prezenta lege şi include prevederile altor acte normative care reglementează raporturile ce ţin de accesul la informaţie.

(2) Dacă tratatul sau acordul internaţional la care Republica Moldova este parte stabileşte alte norme decît cele cuprinse în legislaţia naţională, se aplică normele tratatului sau acordului internaţional.

Articolul 4. Principiile politicii statului în domeniul accesului 

                    la informaţiile oficiale

(1) Oricine, în condiţiile prezentei legi, are dreptul de a căuta, de a primi şi de a face cunoscute informaţiile oficiale.

(2) Exercitarea drepturilor prevăzute în alineatul (1) al prezentului articol poate fi supusă unor restricţii pentru motive specifice, ce corespund principiilor dreptului internaţional, inclusiv pentru apărarea securităţii naţionale sau vieţii private a persoanei.

(3) Pot solicita informaţii oficiale, în condiţiile prezentei legi:

a) orice cetăţean al Republicii Moldova;

b) cetăţenii altor state, care au domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul Republicii Moldova;

 c) apatrizii stabiliţi cu domiciliul sau cu reşedinţa pe teritoriul Republicii Moldova.

Articolul 6. Informaţiile oficiale

(1) În sensul prezentei legi, informaţii oficiale sînt considerate toate informaţiile aflate în posesia şi la dispoziţia furnizorilor de informaţii, care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate şi/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziţia lor în condiţiile legii de către alţi subiecţi de drept.

(4) Nu se vor impune restricţii ale libertăţii de informare decît dacă furnizorul de informaţii poate demonstra că restricţia este reglementată prin lege organică şi necesară într-o societate democratică pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanei sau protecţiei securităţii naţionale şi că prejudiciul adus acestor drepturi şi interese ar fi mai mare decît interesul public în cunoaşterea informaţiei.

(5) Nimeni nu poate fi pedepsit pentru că a făcut publice anumite informaţii cu accesibilitate limitată, dacă dezvăluirea informaţiilor nu atinge şi nu poate să atingă un interes legitim legat de securitatea naţională sau dacă interesul public de a cunoaşte informaţia depăşeşte atingerea pe care ar putea să o aducă dezvăluirea informaţiei.

Republica Moldova

PARLAMENTUL

LEGE Nr. 133

din 08-07-2011

privind protecţia datelor cu caracter personal

Publicat : 14-10-2011 în Monitorul Oficial Nr. 170-175 art. 492

            Versiune in vigoare din 30 .12.18 in baza modificărilor prin

Articolul 10. Prelucrarea datelor cu caracter personal şi libertatea de exprimare

            Prevederile art. 5, 6 şi 8 nu se aplică în situaţia în care prelucrarea datelor cu caracter personal se face exclusiv în scopuri jurnalistice, artistice sau literare, dacă aceasta se referă la date care au fost făcute publice în mod voluntar şi manifest de către subiectul datelor cu caracter personal sau la date care sînt strîns legate de calitatea de persoană publică a subiectului datelor cu caracter personal sau de caracterul public al faptelor în care acesta este implicat, în condiţiile Legii cu privire la libertatea de exprimare.

Republica Moldova

PARLAMENTUL

LEGE Nr. 64

din 23-04-2010

cu privire la libertatea de exprimare

Publicat : 09-07-2010 în Monitorul Oficial Nr. 117-118 art. 355

Versiune în vigoare din data 05.06.15 în baza modificărilor prin

Articolul 3. Libertatea de exprimare

(1) Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de a căuta, de a primi şi de a comunica fapte şi idei.

(2) Libertatea de exprimare protejează atît conţinutul, cît şi forma informaţiei exprimate, inclusiv a informaţiei care ofensează, şochează sau deranjează.

Articolul 4. Libertatea de exprimare a mass-mediei

(1) Statul garantează libertatea de exprimare a mass-mediei. Nimeni nu poate interzice sau împiedica mass-media să răspîndească informaţii de interes public decît în condiţiile legii.

(2) Mass-media are sarcina de a informa publicul asupra problemelor de interes public şi de a efectua, în conformitate cu responsabilităţile sale, investigaţii jurnalistice în probleme de interes public. 

Articolul 5. Interzicerea cenzurii în mass-media

(3) Nu se admite crearea de autorităţi publice pentru controlul prealabil al informaţiei care urmează a fi răspîndită de mass-media.

(4) Nu constituie cenzură obligaţia impusă de instanţa de judecată prin hotărîre definitivă de a răspîndi sau de a nu răspîndi o informaţie, precum şi obligaţia impusă prin lege de a răspîndi o anumită informaţie.

(5) Cenzura în mass-media publică, precum şi împiedicarea ilegală intenţionată a activităţii mass-mediei, atrage răspundere penală.

Articolul 6. Libertatea publicului de a fi informat

(1) Orice persoană are libertatea de a primi informaţii de interes public prin intermediul mass-mediei.

(2) Apărarea onoarei, demnităţii sau reputaţiei profesionale nu poate prevala asupra libertăţii publicului de a primi informaţii de interes public.

Articolul 9. Libertatea de a critica statul, autorităţile publice

     şi persoanele care exercită funcţii publice

(4) Persoanele care exercită funcţii publice pot fi supuse criticii, iar acţiunile lor – verificării din partea mass-mediei, în ceea ce priveşte modul în care şi-au exercitat sau îşi exercită atribuţiile, în măsura în care acest lucru este necesar pentru a asigura transparenţa şi exercitarea responsabilă a atribuţiilor lor.

Articolul 10. Dreptul la respectul vieţii private şi de familie

(3) Nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru că a făcut publice informaţii despre viaţa privată şi de familie a persoanei dacă interesul public de a le cunoaşte depăşeşte interesul persoanei vizate de a nu răspîndi informaţia.