Intrarea Maicii Domnului în Biserică: Tradiții și superstiții de Ovidenie

Creştinii ortodocşi de stil vechi sărbătoresc miercuri, 4 decembrie Intrarea Maicii Domnului în Biserică, prima sărbătoare creştină de la începutul Postului Crăciunului.

Potrivit tradiției creștine, Intrarea Maicii Domnului în Biserică este cunoscută în popor sub numele de Vovidenia sau Ovidenia şi aminteşte de momentul în care Fecioara Maria a fost adusă de părinţii săi, Ioachim şi Ana, la Templul din Ierusalim.

Intrarea în Templul din Ierusalim a Maicii Domnului s-a întâmplat într-o zi, pe când Maria avea doar trei ani, iar părinţii împlineau făgăduinţa că, atunci când vor fi părinţi, vor închina copilul lui Dumnezeu.

Ce trebuie sa știți despre Ovidenia

Ovidenia, obrejania sau vovidenia (termen ce provine din slavonă, în care „văvedenie” înseamnă intrare) este vechea denumire a sărbătorii din calendarul ortodox, corespunzătoare cu Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, în săptămâna de după începutul postului Crăciunului.

Sărbătoarea Ovideniei s-a suprapus pe ritualurile precreștine deschizătoare de iarnă, marcate de puterea luminii, a focului, a vederii și a viziunii.

În folclor se îmbină numeroase tradiții păgâne, precum cele care susțin că în noaptea respectivă comorile ascunse ard cu flacără albastră, cerurile se deschid, iar fetele „văd” chipul ursitului în fântână, la lumina albă a unei lumânări.

Oamenii de la țară petreceau noaptea cu lumină, lumânări și focuri aprinse și făceau previziuni asupra vremii și rodului noului an. Exista superstiția conform căreia în această noapte vrăjitoarele ar „vedea cel mai bine”, motiv pentru care fac farmece, descântă, ghicesc viitorul.

De Ovidenie femeile dădeau de pomană „lumină de veci”, pe motiv că lumânarea din această zi, dată de sufletul morților, mai ales pentru cei morți fără lumânare, dar și pentru cei vii, nu se va stinge niciodată pe lumea cealaltă.

Alte tradiții de Ovidenie (Intrarea Maicii Domnului în Biserică)

Cu toate că suntem în perioada Postului Nașterii Domnului, astăzi se face dezlegare la pește.

Sărbătoarea este cinstită de credincioşi prin rugăciune şi bucate de post, peşte şi lumânări, duse la biserică şi sfinţite, pentru a dobândi sănătate, bucurii, reuşite şi o bună vedere. Intrarea Maicii Domnului în Templul de la Ierusalim este asociată cu metafora luminii.

De aceea, în căminele credincioşilor este bine ca lumina candelei şi focul din sobe sau şemineu să ardă toată noaptea. De Vovidenie, se fac pomeniri pentru cei care au murit fără lumânare şi cei înecaţi. Împotriva farmecelor şi a pagubei, de Ovidenie, uşile şi ferestrele se ung cu usturoi.

În popor ziua Intrării Maicii Domnului în Biserică este considerată a fi o zi magică. În această zi se fac previziuni referitoare la oameni şi la vreme. Numele de Vovidenie provine din slavonă şi se traduce „ceea ce se face văzută”. Se spune că în ziua de Vovidenie se deschid cerurile şi credincioşii înţeleg graiul animalelor.

Tradiția ne amintește că dacă în ziua Intrării în Biserică a Maicii Domnului cerul este senin, cu soare – vara va fi secetoasă, iar dacă vor fi nori, pe parcursul anului vor fi epidemii, dacă va ninge însă – va fi iarna grea.

De asemenea, se mai zice că atunci când credincioşii respectă această sărbătoare, în anul următor vor avea hambarele pline şi belşug în gospodărie.

realizat de Drochia Reporter cu referire la moldpres.md